Despre câți bani e vorba?
Programul are o alocare de 3,13 miliarde de euro din fonduri europene și cofinanțare națională aferentă — aceasta este cifra de referință de pe pagina oficială MIPE. În bugetul consolidat, care include și componenta de împrumut de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru investițiile strategice în infrastructură spitalicească, valoarea totală depășește 5,8 miliarde de euro. Pentru 2026, calendarul estimativ publicat de MIPE arată 22 de apeluri distincte, cu o valoare totală de aproximativ 1,25 miliarde de euro.
Pentru ce se pot folosi banii?
Banii merg atât în infrastructură, cât și în servicii, digitalizare, screening, formare, cercetare și intervenții dedicate unor domenii critice precum oncologia și transplantul. Structura programului este împărțită pe priorități — inițial au fost 7, între timp au devenit 10.
Prioritatea 1 vizează asistența medicală primară, comunitară, ambulatoriul și prevenția. Aici intră investiții în cabinete de medicină de familie, cabinete școlare și stomatologice, unități mobile, ambulatorii pentru screening, dar și formarea personalului și extinderea serviciilor preventive.
Prioritatea 2 acoperă reabilitarea, paliația și spitalizările pentru boli cronice.
Prioritatea 3 privește reziliența sistemului medical în domenii critice, cu impact transversal: pacienți critici, AVC, politraumă, cardiologie critică, mari arși, laboratoare de referință, microbiologie, sănătate publică, sistemul național de transfuzii, boli rare și formarea personalului.
Prioritatea 4 se referă la investiții în infrastructuri spitalicești. Aici intră cele trei spitale regionale de urgență (Cluj-Napoca, Craiova, Iași), spitale noi și proiecte etapizate, inclusiv cele 7 proiecte de spitale civile transferate din PNRR — cu o alocare dedicată de aproximativ 589 de milioane de euro și termen de depunere până în decembrie 2026.
Prioritatea 5 susține abordări inovative în cercetarea medicală. Aici nu aplică spitalele direct, ci organizații publice de cercetare. Printre proiectele vizate se numără și cel propus de Institutul Național «Horia Hulubei» de la Măgurele, care vizează utilizarea laserilor de mare putere pentru cercetare oncologică avansată.
Prioritatea 6 este despre dezvoltarea unor soluții integrate de e-sănătate la nivel național, cu proiectul-fanion Observatorul Național pentru Date în Sănătate (ONDS), al cărui ghid a trecut prin consultare publică în aprilie 2025.
Prioritatea 7 susține explicit oncologia și transplantul. Aici intră investiții în centre și institute, laboratoare, infrastructură și dotări pentru transplant, centre HLA, bănci de multițesut, formarea personalului și campanii de informare.
Prioritatea 8 vizează deficitul de forță de muncă și competențe-cheie în sănătate, cu accent pe tehnologii digitale, biotehnologii și servicii conexe.
Prioritatea 9 aduce programul în logica Platformei STEP, pe biotehnologii și tehnologii digitale pentru sănătate, cu beneficiari precum IMM-uri, întreprinderi mari, organizații de cercetare și unități medicale publice.
Prioritatea 10 susține investiții în infrastructura duală, pentru cele două spitale militare preluate din PNRR. Este o prioritate FEDR cu logică strategică diferită de restul programului, ancorată în contextul european actual privind infrastructurile dual-use și reziliența.
Cui se adresează?!
Programul Sănătate nu trebuie privit doar ca un program „de spitale mari”. Da, există investiții majore, inclusiv în infrastructuri noi și operațiuni strategice. Dar există și o miză foarte clară pe ce se întâmplă înainte să ajungă pacientul în spital — pe traseul pacientului, pe screening, pe prevenție, pe servicii integrate, pe paliație, pe îngrijire de durată, pe instrumente și formare pentru personal și pe digitalizare.
În mod tradițional, când vorbim despre fonduri europene în sănătate, conversația se mută imediat spre clădiri, echipamente și lucrări. Programul Sănătate încearcă să finanțeze și funcționarea mai inteligentă a sistemului: acces mai bun, timp mai scurt până la diagnostic, capacitate de prevenție, calitate mai bună a serviciilor, coordonare între niveluri de asistență și utilizarea mai eficientă a datelor și instrumentelor digitale.
Pentru proiectele de infrastructură, evaluatorul caută investiții foarte bine încadrate strategic, suficient de mature, bine bugetate și clar operaționalizabile. În ceea ce privește componenta de digitalizare, nu este suficientă simpla prezență a unui soft. Contează o componentă demonstrabilă, interoperabilă și utilă clinic sau pentru pacient. Altfel spus, infrastructura trebuie să fie pregătită, iar digitalizarea trebuie să fie integrată și utilă. Un proiect solid este cel care nu se oprește la clădire și echipamente, ci arată clar cum va funcționa serviciul după investiție, inclusiv printr-o componentă digitală credibilă.
În Programul Sănătate, eligibilitatea se decide întotdeauna per apel, iar condițiile de aplicare și de evaluare sunt definite foarte clar în Ghidul Solicitantului și în anexele aferente. În plus, majoritatea proiectelor de infrastructură — construcție și dotări — includ obligatoriu și o componentă de digitalizare. Din arhitectura Priorității 6, dar și din logica mai largă a programului și a celorlalte priorități, reiese că esențial este să poți demonstra câteva elemente-cheie: interoperabilitate, relevanță clinică, utilizarea de date standardizate, integrarea în fluxul medical și o valoare măsurabilă pentru acces, calitate, siguranță sau eficiență.
În unele grile de evaluare, se puncteaza doar existența unui sistem IT interoperabil. În altele, formularea este mai largă: sunt punctate și măsuri de digitalizare care permit furnizarea de informații despre serviciile medicale, precum programarea online sau accesul la rezultatele investigațiilor medicale.
Ce trebuie să ştie un spital public care vrea să aplice!
Cererile de finanțare se depun electronic prin MySMIS2021, iar perioada de eligibilitate a cheltuielilor merge până la 31 decembrie 2029, ceea ce oferă un orizont mare de implementare. Documentația minimă diferă în funcție de apel, dar în mod obișnuit înseamnă un proiect suficient de matur: documentație tehnico-economică, plan de achiziții, sustenabilitate și avizele cerute în ghid. Pentru anumite tipuri de investiții (oncologie, de exemplu), este necesar și un aviz de oportunitate de la Ministerul Sănătății.
Calendarul indicativ al apelurilor și toate ghidurile de finanțare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (mfe.gov.ro), în secțiunea dedicată Programului Sănătate.
În mod obișnuit, lansările sunt publicate centralizat la nivel național pe site-ul MIPE, nu prin ferestre regionale separate pentru fiecare regiune. Aplicarea se poate face doar în intervalul de timp în care apelul este deschis, iar această fereastră este, de regulă, relativ scurtă, de ordinul câtorva luni. Tocmai de aceea, pregătirea proiectului nu ar trebui să înceapă la lansarea apelului, ci mult mai devreme, pe baza calendarului orientativ publicat de MIPE la începutul anului.
Un pas foarte important este și perioada de consultare publică. Înainte de lansarea efectivă a unei linii de finanțare, MIPE publică, de regulă, ghidul în consultare, ceea ce oferă beneficiarilor interesați ocazia să analizeze condițiile, să transmită observații și să înceapă pregătirea aplicației. Este, de fapt, una dintre cele mai utile etape pentru potențialii solicitanți, pentru că permite clarificarea din timp a cerințelor și ajustarea proiectului înainte de deschiderea apelului.
CU CE VĂ PUTEM FI NOI DE FOLOS?!
Cu tot ce aveți nevoie pentru pregătirea, elaborarea unui proiect, implementarea și monitorizarea lui! Vă anunțăm din timp când se va lansa un apel, va ajutam să alegeți cea mai bună strategie pentru obținerea finanțării dorite, elaborăm proiectul, depunem cererea de finanțare și după semnarea contractului vă suntem alături până la finalul implementării.
Vă așteptăm pentru informații concrete, pentru detalii specifice unui anumit apel sau… doar ca sa ne cunoaștem mai bine pentru finanțări viitoare. Fiți isteți, fiți bine, merită efortul!
MIBAS CONCEPT, Consultantul tau personal!